Cum faci o donație notarială între părinți și copii. În România, donația este una dintre cele mai sigure și frecvente forme de transfer de proprietate între membrii unei familii. Atunci când părinții doresc să-și ajute copiii cu un bun – fie că este vorba despre un apartament, o casă, un teren sau o sumă importantă de bani – donația notarială este un instrument legal, clar reglementat și relativ ușor de pus în aplicare.
Totuși, pentru ca această procedură să fie valabilă juridic și fără complicații ulterioare, trebuie urmate câteva etape esențiale și respectate anumite condiții. În acest articol îți explicăm, pas cu pas, cum se face o donație între părinți și copii, care sunt avantajele, riscurile, documentele necesare și implicațiile fiscale.
Ce este donația și când este recomandată?
Donația este un act juridic prin care o persoană (donatorul) transmite gratuit un drept de proprietate către altă persoană (donatarul), fără a aștepta ceva în schimb. Este o formă de generozitate recunoscută legal, dar și un act solemn, pentru că se face doar prin notar public, sub formă autentică.
Este frecvent utilizată:
- între părinți și copii, pentru a transfera bunuri din timpul vieții
- ca alternativă la moștenire, pentru a evita conflictele ulterioare
- pentru a sprijini copiii la început de drum (ex: achiziția unui imobil)
- pentru clarificarea succesiunii, în cazul mai multor frați
Ce tipuri de bunuri pot fi donate?
Prin donație pot fi transmise următoarele bunuri:
- bunuri imobile – apartamente, case, terenuri
- bunuri mobile – autoturisme, obiecte de valoare
- sume de bani, în anumite condiții
- cote părți din proprietăți, în cazul coproprietarilor
Bunurile trebuie să fie în proprietatea exclusivă a donatorului, să nu fie grevate de sarcini (ipoteci, interdicții) și să fie libere de orice litigiu.
Pașii pentru realizarea unei donații notariale
1. Alegerea notarului
Părintele și copilul aleg un notar public, preferabil din raza teritorială a locului unde se află bunul donat (dacă este imobil).
2. Verificarea actelor de proprietate
Donatorul trebuie să prezinte acte care dovedesc proprietatea clară asupra bunului:
- act de vânzare-cumpărare
- certificat de moștenitor
- contract de construire, proces-verbal de recepție
- extras de carte funciară (nu mai vechi de 30 zile)
3. Obținerea actelor de identitate
Atât donatorul, cât și donatarul (părintele și copilul) trebuie să prezinte:
- cartea de identitate în original
- codul numeric personal valabil
4. Întocmirea și semnarea contractului de donație
Notarul redactează actul de donație pe baza documentelor și îl citește părților. Apoi, ambii semnează în fața notarului, care autentifică actul.
5. Înregistrarea în cartea funciară (pentru imobile)
După autentificare, notarul transmite automat actul către OCPI pentru actualizarea cărții funciare pe numele noului proprietar.
Ce documente sunt necesare pentru donație?
Lista poate varia în funcție de tipul de bun, dar în general vei avea nevoie de:
- actele de proprietate ale bunului
- extras de carte funciară (pentru imobile)
- acte de identitate ale ambelor părți
- certificat fiscal de la primărie (pentru imobile)
- certificat de atestare fiscală RAR (pentru autoturisme)
- dovada achitării taxelor notariale
În cazul donației de bani, se recomandă realizarea prin transfer bancar și menționarea expresă a sumei în contractul de donație autentificat.
Cât costă o donație notarială între părinți și copii?
Avantajul unei donații între rude de gradul I (părinți-copii) este scutirea de la plata impozitului pe transferul proprietății, indiferent de valoarea bunului.
Totuși, rămân de achitat următoarele:
- onorariul notarial – stabilit în funcție de valoarea bunului
- tariful OCPI pentru înscrierea în cartea funciară (în jur de 60–100 lei)
- cheltuieli administrative – copiile legalizate, cereri, extras CF, taxe bancare
Pentru un apartament cu valoare de 300.000 lei, costul notarial poate varia între 1.000 și 1.500 lei.
Care sunt avantajele donației între părinți și copii?
- transferul este imediat și produce efecte din momentul semnării
- se evită procedurile greoaie de succesiune după deces
- nu se plătesc impozite între rude de gradul I
- este un act clar, cu putere juridică deplină
- reduce riscul de conflicte între moștenitori
Există riscuri sau aspecte de luat în calcul?
Da, iar acestea trebuie analizate atent:
- donația este irevocabilă, în principiu – nu o mai poți anula decât în condiții stricte
- pot apărea conflicte în cazul celorlalți copii (dacă există), care pot contesta actul în instanță
- bunul donat iese din patrimoniul donatorului – nu îl mai poate folosi, închiria sau vinde
- este recomandat să incluzi în act clauze speciale, cum ar fi:
- drept de abitație viageră (să poți locui în imobil până la deces)
- clauză de întreținere, dacă este cazul
- interdicție de vânzare pentru o perioadă
Un notar experimentat va putea explica aceste opțiuni și le poate introduce în contract.
Donația poate fi anulată?
În mod excepțional, da, în următoarele situații:
- ingratitudine – dacă donatarul (copilul) comite fapte grave împotriva donatorului
- nerealizarea obligațiilor prevăzute în actul de donație (ex: nu oferă întreținere)
- donație simulată, folosită ca ocolire a legii sau a altor obligații
Acțiunile în instanță pentru revocarea donației sunt rare, dar nu imposibile. De aceea, e bine ca actul să fie redactat cu atenție.
Concluzie despre donație notarială între părinți și copii
O donație între părinți și copii este mai mult decât un simplu act juridic. Este un gest de încredere, afecțiune și susținere pe termen lung. Alegerea acestui mod de transfer al proprietății poate aduce claritate în familie, poate evita conflictele viitoare și poate oferi copiilor un start sigur în viață.
Pentru ca donația să fie valabilă și fără complicații, este esențial să fie făcută prin notar, cu actele potrivite, în deplină cunoștință de cauză. Consultă un notar, discută deschis cu familia și ia decizia care reflectă cel mai bine valorile și dorințele tale. În final, un gest generos merită și o formă legală solidă.
