Cum se împarte o moștenire între frați – reguli și documente

Cum se împarte o moștenire între frați – reguli, documente și pași legali în 2025. Ghid complet pentru succesiuni în familie – ce trebuie să știi ca moștenitor

Moștenirea este, de multe ori, un subiect delicat în familie, mai ales când implică frați care trebuie să împartă bunuri lăsate de părinți. În teorie, legea stabilește clar cotele și drepturile fiecărui moștenitor. În practică însă, apar deseori neînțelegeri, lipsa documentelor sau refuzul unuia dintre frați de a coopera.

Dacă te afli într-o astfel de situație, este esențial să înțelegi cum funcționează împărțirea moștenirii între frați în România, în 2025, ce documente ai nevoie, ce pași legali trebuie urmați și ce poți face dacă apare un conflict.

Cine are dreptul la moștenire în cazul decesului unui părinte

Conform Codului Civil român, în lipsa unui testament, moștenirea se face legal, iar copiii sunt considerați moștenitori de gradul I, având drepturi egale la bunurile părinților decedați.

Așadar, în lipsa altor dispoziții:

• toți frații (inclusiv cei vitregi sau adoptați legal) moștenesc în părți egale
• dacă unul dintre frați este decedat, partea lui se împarte între copiii acestuia (nepoții)
• în cazul în care există un soț supraviețuitor, acesta are și el o cotă parte (ex: 1/4 în cazul decesului soțului fără testament)

Moștenirea se deschide automat?

Nu. Moștenirea se consideră „deschisă” din punct de vedere legal la data decesului, dar pentru ca bunurile să fie împărțite oficial, este nevoie de un act notarial sau o hotărâre judecătorească.

Există două căi legale:

1. Succesiune notarială – când toți moștenitorii sunt de acord
2. Succesiune în instanță – când apar neînțelegeri sau refuzuri

Pașii legali pentru împărțirea moștenirii între frați

1. Deschiderea succesiunii la notar

Pentru a începe procesul, trebuie mers la un notar public din localitatea ultimului domiciliu al persoanei decedate.

Documente necesare:

• certificatul de deces
• actele de identitate ale moștenitorilor
• acte de stare civilă care atestă gradul de rudenie (certificate de naștere, de căsătorie)
• actele de proprietate ale bunurilor moștenite (casă, terenuri, mașini etc.)
• certificat fiscal de la primărie
• eventual, testament (dacă există)

2. Stabilirea moștenitorilor și a cotelor legale

Notarul verifică dacă:

• toți frații sunt de acord
• există alți moștenitori (soț supraviețuitor, alți copii nerecunoscuți)
• există bunuri în litigiu sau bunuri comune

În lipsa unui testament:

• moștenirea se împarte în părți egale între frați
• soțul supraviețuitor primește o cotă legală (ex: 1/4 din moștenire + uzufruct viager pe locuință)

3. Eliberarea certificatului de moștenitor

Dacă totul decurge fără conflict, notarul eliberează certificatul de moștenitor legal, care:

• dovedește calitatea de moștenitor
• arată cotele fiecăruia
• este valabil pentru înscrierea în cartea funciară, vânzări, partaje etc.

4. Împărțirea efectivă a bunurilor – partajul

Moștenirea se poate:

• partaja amiabil, prin acordul fraților asupra bunurilor (ex: unul ia casa, altul terenul, altul banii)
• rămâne în indiviziune, cu promisiunea de împărțire ulterioară
• partaja prin instanță, dacă nu există consens

Când e nevoie de instanță?

Cazurile în care este necesară intervenția instanței:

• unul dintre frați refuză succesiunea
• există conflict privind valoarea bunurilor
• se invocă un testament contestat
• frații nu se înțeleg cum să împartă bunurile
• unul dintre moștenitori a investit în casă și vrea compensare

Se introduce acțiune de partaj succesoral, iar instanța va decide:

• cine moștenește ce
• cât valorează fiecare bun
• dacă se acordă sultă (compensare în bani pentru diferențele de cotă)

Ce se întâmplă dacă un frate refuză semnarea actelor

Un frate nu poate fi obligat să semneze un acord notarial. În acest caz:

• notarul nu poate elibera certificatul de moștenitor
• ceilalți moștenitori pot deschide un dosar în instanță
• instanța va stabili cotele și poate dispune partajul forțat

Este o procedură mai lungă și mai costisitoare, dar singura soluție legală când nu există acord.

Cât costă împărțirea moștenirii

Costurile implică:

• onorariul notarului (în funcție de valoarea masei succesorale)
• taxa de deschidere succesiune: ~120–200 lei
• taxă pentru eliberarea certificatului: în funcție de bunuri și numărul de moștenitori
• eventual onorariul avocatului, dacă se merge în instanță
• taxe de intabulare, dacă se schimbă proprietarul în cartea funciară

Pentru bunurile declarate, se plătește și impozitul pe succesiune, dacă succesiunea se deschide după mai mult de 2 ani de la deces.

Repartizarea bunurilor – reguli și exemple

Împărțirea în cote egale nu înseamnă că toți primesc același lucru ca formă, ci ca valoare. Exemple:

• dacă un frate primește casa evaluată la 150.000 lei, iar altul un teren de 100.000 lei, atunci diferența se acoperă prin sultă (plată în bani)
• dacă bunurile nu pot fi împărțite fizic (ex: un apartament), frații pot:
  • vinde bunul și împărți banii
  • cumpăra partea celuilalt
  • păstra bunul în indiviziune

Recomandări utile pentru Cum se împarte o moștenire între frați

• Discutați deschis între frați – un acord amiabil reduce costurile și timpul
• Evitați gesturile unilaterale (ex: vânzarea bunurilor fără succesiune legală)
• Nu ignorați succesiunea – fără acte, nu sunteți proprietari în mod legal
• Dacă unul dintre frați locuiește deja în casa moștenită, stabiliți clar dreptul de folosință
• Păstrați toate chitanțele legate de întreținerea imobilului sau investiții făcute în timpul indiviziunii

Concluzie despre Cum se împarte o moștenire între frați

Împărțirea unei moșteniri între frați poate părea complicată, dar în realitate, legea oferă un cadru clar și echitabil pentru fiecare moștenitor. În 2025, procesul este bine reglementat, iar accesul la informație și la servicii juridice a devenit mai simplu ca oricând.

Cheia este comunicarea și documentarea corectă. Dacă toți frații sunt de acord, succesiunea se poate finaliza în câteva săptămâni, fără conflicte și fără costuri excesive. Iar dacă apar probleme, instanțele au experiență și cadru legal pentru a face o împărțire corectă.

Moștenirea nu trebuie să dezbine – ci să unească, cu respect și înțelegere între frați.